Ai avut o idee.
Părea bună. Poate chiar foarte bună.
Ai făcut ceva cu ea.
Și n-a mers.
Oamenii n-au fost interesați. Proiectul a durat prea mult. Sau poate a ieșit bine, dar tu ai terminat cu un foarte clar:
„Nu mai vreau să fac asta încă o dată.”
Merită să te uiți puțin la ce s-a întâmplat înainte să pui totul în sertarul cu „idei proaste”.
Ce s-a întâmplat, mai precis?
„N-a mers” poate însemna multe lucruri.
Două persoane au refuzat oferta.
Ai avut nevoie de zece ore în loc de trei.
Cineva a folosit ce ai făcut, dar nu a înțeles partea pe care tu o considerai cea mai importantă.
Acestea sunt lucruri la care te poți uita.
„Nu are nimeni nevoie de ce pot oferi” este deja o concluzie mai mare decât cele două refuzuri.
Ce s-a întâmplat și ce ai înțeles tu din asta?
Poate concluzia se va confirma. Poate ai nevoie să afli de ce au refuzat oamenii, ce nu au înțeles sau ce ai estimat greșit.
Deocamdată, merită să le vezi separat.
Poate ai aflat mai multe lucruri deodată
Să spunem că ai vrut să vezi cum ar fi să lucrezi pe cont propriu.
Ai luat un prim client.
Proiectul a durat de două ori mai mult decât credeai. Ai cerut prea puțini bani. Iar „doar o mică modificare” s-a dovedit a avea rude. Multe.
Nu tocmai imaginea de libertate profesională pe care o aveai în minte.
Dar poate ți-a plăcut să vorbești direct cu clientul. Ai observat că te pricepi să înțelegi unde se blochează. Și că data viitoare ai stabili mai clar ce intră în proiect.
Sau poate nu ți-a plăcut aproape nimic.
Nu trebuie să salvezi ideea cu orice preț. Nici să găsești neapărat partea frumoasă.
Ce anume ai mai face și ce ai schimba sau ai lăsa deoparte?
„Nu asta. Dar partea asta, da.”
Uneori descoperi că nu vrei întregul lucru pe care ți-l imaginai.
Nu vrei să susții cursuri, dar îți place să construiești materiale prin care explici.
Nu vrei cinci proiecte simultan, dar ai lucra din nou cu un singur client.
Nu vrei să schimbi domeniul, dar ai găsit o parte din experiența ta pe care ai vrea s-o folosești altfel.
Poți păstra o bucată.
Și poți spune și „nu mai vreau”. Contează doar să vezi la ce spui „nu”: la activitate, la felul în care ai organizat-o, la condițiile în care ai lucrat?
O singură încercare nu le lămurește întotdeauna pe toate.
Ce iei cu tine?
Poate ai aflat ceva despre timpul de care ai nevoie. Despre oamenii cu care îți place să lucrezi. Despre o limită pe care n-o vedeai înainte.
Poate ai descoperit o abilitate. Sau un lucru pe care îl poți face bine, dar nu vrei să-l repeți prea des.
Și acestea fac parte acum din ce ai.
Acum ai ceva concret la care să te uiți. Și poți vedea ce încă nu știi.
De aici poți continua, ajusta sau te poți opri.
Ia o încercare pe care ai încheiat-o cu „n-a mers”.
Notează ce s-a întâmplat concret, ce ai înțeles din asta și ce a rămas nelămurit.
Ce știu acum, pentru că am încercat, și nu puteam să știu înainte?